Afectiuni respiratorii

Echinaceea: antibiotic natural!

Echinaceea previne infectiile respiratorii acute

Echinaceea este o planta exotica, cu o inflorescenta ce impresioneaza de la prima vedere. Valoarea terapeutica a plantei este astazi recunoscuta atat de medici, cat si de fitoterapeuti, in special pentru efectul ei imunostimulator.

In compozitia ei, Echinaceea prezinta o gama larga de substante bioactive precum acidul clorogenic, acid cafeic, ester sau polizaharide. In tratament pot fi folosite atat partea aeriana a florii, cat si radacina.

Studii realizate in laboratoare de la noi din tara au aratat ca planta stimuleaza producerea in organism de limfocite T si alte celule albe imunocompetente, care asigura imunitatea necesara actionand impotriva antigenilor.

Echinaceea stimuleaza activitatea macrofogenelor, ceea ce mentine functionarea sistemului limfatic la un ritm normal. Macrofogenele sunt niste celule gigant, care au tendinta sa “manance” orice celula straina aparuta in organism.

Planta miraculoasa este recomandata in special pentru prevenirea si tratarea infectiilor respiratorii acute. Spre deosebire de antibiotice care au multiple reactii adverse, adiministrarea unor produse pe baza de echinaceea in perioada epidemiilor de infectii respiratorii, va fi cu mult mai eficienta.

Planta mai este folosita si pentru tratarea afectiunilor cutanate datorita efectului cicatrizant.

In Romania, echinaceea se poate gasi sub forma de capsule cu extract concentrat, sub forma de tinctura sau de ceai. Produsele sunt disponibile in farmacii sau in plafare.

Astazi se sarbatoreste Ziua Mondiala Fara Tutun

Jumatate din populatia infantila mondiala este expus fumului de tigara

Organizatia Mondiala a Sanatatii sarbatoreste astazi, 31 mai, ziua mondiala fara tutun, pe care o dedica tuturor persoanelor ce se expun “efectelor devastatoare” produse de fumul de tigara.

In Spania, aproximativ 800.000 de angajati care lucreaza in domeniul hotelier sunt cei mai afectati din cauza fumatului pasiv, dupa cum informeaza Comitetul National de Prevenire a Fumatului. Acesta ofera unele statistici nu foarte incurajatoare cu privire la fumatul pasiv: 14% reprezinta numarul de morti din randul angajatilor care se expun la locul de munca la fum de tigara, iar 2.8 % mor de cancer la plaman, tot din cauza expunerii la fumatul pasiv.

Raportul a facut referire si la copii, care ar trebui sa beneficieze de locuri special amenajate, atat in locurile publice – baruri sau restaurante, cat si in propriile camine, unde este indicat sa se creeze un mediu sanatos si, pe cat posibil, lipsit de riscuri.

OMS estimeaza ca “in jur de 700 de milioane de copii, ceea ce reprezinta jumatate din populatia infantila mondiala, respira aerul cantaminat produs de fumul de tigara, iar acest lucru se datoreaza in mare masura, parintilor si obiceiurilor de acasa”.

“In concluzie, fumatul pasiv este foarte periculos pentru sanatatea oricarei persoane, fie ca este adult, fie ca abia incepe sa descopere lumea. Poate produce cancer sau alte afectiuni extrem de grave ale aparatului respirator si cardiovascular, ceea ce duce in final la moarte”.

In Romania numarul celor care fumeaza este foarte mare, reprezentand un procent de 31% din populatie. Un fenomen ingrijorator este faptul ca tinerii nu tin cont de riscurile enorme pe care le implica aceasta “indeletnicire”.

Desi mass-media si autoritatile sanitare au incercat din rasputeri sa informeze populatia despre efectele nocive pe care le cauzeaza atat tigara in sine, cat si fumatul pasiv, romanii au ramas in continuare “pasivi” si indiferenti la bolile pe care le pot contacta.

Vrei sa te lasi de fumat?

Stiti desigur ce efecte negative are tutunul asupra frumusetii, cum submineaza sanatatea intregului organism. Stiti, dar nu puteti renunta usor la tigara. Daca totusi doriti sa va lasati de fumat, bradisorul va poate fi un pretios aliat. Ca si pedicuta sau cornisorul, plante raspindite in multe regiuni ale tarii noastre. Ele sunt inrudite si au o insusire comuna: constituie un medicament miraculos, care inhiba complet dorinta de a fuma. Fiertura de pedicuta ori de bradisor cate un pahar luat dimineata, pe nemancate, face nesuferit gustul nicotinei, fumul de tigara. Acest decoct are si unele efecte secundare, provocand dupa cateva ore usoare varsaturi, care sunt insa cu totul nevatamatoare organismului. Esentialul consta in faptul ca numai dupa 4-5 zile de tratament, se produce in organism o intoleranta totala fata de fumul de tigara, efect ce se mentine vreme indelungata.

Daca v-ati decis sa renuntati la fumat profitati de diminetile dumnevostra din timpul verii, pentru a va face mici provizii de pedicuta. Aceasta planta creste indeosebi prin regiunile muntoase si pe coastele dealurilor, prin rape si locuri umbroase.

In regiunile turistice cele mai frecventate o puteti gasi pe valea Dambovicioarei, pe valea Buzaului in jurul muntelui Siriu, pe valea Prahovei, la Sinaia si Predeal sau in jurul statiunii Olanesti.

Sirop din muguri de pin – tratament pentru tuse

Din mugurii de pin se poate prepara un sirop foarte eficient in tratarea tusei, dupa urmatoarea formula: se zdrobesc 100 g muguri, peste care se toarna 100 ml alcool de 60 de grade. Se lasa la macerat, intr-un vas acoperit, timp de 12 ore, agitand din cand in cand. Se toarna apoi jumatate de litru apa clocotita, iar dupa sase ore se strecoara printr-o panza deasa. Se adauga 600 gr zahar, se dizolva la cald pe baia de apa, se filtreaza printr-o panza, se completeaza cu apa pana la un litru si se pastreaza in sticle de capacitate mica. Copii vor lua trei lingurite pe zi, iar adultii trei linguri.

Extern, mugurii de pin se folosesc pentru bai cu actiune antiseptica si cicatrizanta. Mugurii de pin intra in compozitia cealului antibronsitic si aromatizantului pentru bai.

Pinul – remediu pentru afectiunile respiratorii

Denumirea oficiala: Pinus montana Mill. Pinus silvestris L. (Fam. Pinaceae)

Pinul creste alaturi de brad si molid si i se mai spune chifar, luciu si zetin. Pinus montana numit jneapan sau jep creste in golurile alpine.

De la pin se folosesc mugurii -Turiones Pini – care contin ulei volatil, rezine, datorita carora au un efect balsamic in inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse si bronsite. Ceaiul de muguri de pin are si actiune diuretica, recomandandu-se in pielite, cistite si uretrite.

Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de muguri care se oparesc cu 250 ml de apa. Dupa 15 minute, se strecoara lichidul si se indulceste cu miere de albine sau cu zahar. Se beau doua-trei ceaiuri caldute pe zi.

Mecanismele de imbolnavire a bronhiilor

Bronsita este o afectiune cu caracter inflamator a arborelui bronsic. Aceasta boala constituie un capitol important al patologiei aparatului respirator, atat prin frecventa ei, cat si prin consecintele anatomice si functionale pe care poate sa le determine.

Desi bronhiile sunt un organ intern (intratoracic), gratie lumenului lor si deci structurii tubulare, ele sunt totusi in directa legatura cu lumea exterioara, cu atmosfera. Bronhiile sunt de aceea accesibile si expuse tuturor noxelor (elemente daunatoare) posibile, enuntate in capitolul anterior; in consecinta, sunt supuse actiunii variate a acestora.

Sistemul de tuburi continue din care este alcatuit arborele bronsic este prielnic circulatiei largi a acestor noxe. Miscarea aerului prin conductele bronsice, cu ocazia inspiratiei si expiratiei, este mecanismul principal prin care particule de orice natura sunt aduse din afara, sunt purtate de-a lungul intregului arbore bronsic si sunt eliminate din aparatul respirator.

Infectia – inflamatia mucoasei bronsice poate sa apara ca o reactie de aparare la agresiunea directa a microbilor asupra mucoasei in care se cuibaresc. Inflamatia poate sa mai survina si in urma cresterii virulentei microbilor saprofiti din caile respiratorii. Acestia devin agresivi intr-un organism a carui putere de aparare impotriva mrcrobilor scade si la care frigul, praful sau eforturile duc la congestionarea mucoasei bronsice, favorizind fixarea si dezvoltarea microbilor.

In afara de aceasta, vecinatatea nemijlocita a bronhiilor cu traheea, inspre partea superioara si prin ea cu laringele, faringele, nasul si gura), si cu tesutul pulmonar inspre periferie, face ca orice suferinta a acestor organe sa aiba rasunet si asupra bronhiei. Aceasta va participa prin imbolnavire la randul ei, manifestand simptome corespunzatoare de bronsita. Aceasta se intampla in cazul bronsitelor care practic nu lipsesc in bolile contagioase, ca pojarul, gripa, tusea convulsiva, difteria, in care tot aparatul respirator ia parte, mai mult sau mai putin, la manifestarile acestor boli.