Boli

Factorii de mediu ce influenteaza activitatea glandelor suprarenale

Dupa cum stim, intr-un mediu acalin calciul este precipitat. Alcali­nitatea marita a sangelui se rasfrange si asupra peretilor celulari a caror per­meabilitate scade astfel ca accesul substantelor nutritive si oxigenului este in­greunat. Scaderea permeabilitatii duce propriu-zis la o oprire a fabricii in care se produc caldura si energie, acid carbonic, acid lactic, acid fosforic si acid sulfuric. In felul acesta deci simpaticul si suprarenalele intrerup activita­tea de importanta vitata a celulelor.

In viata noastra moderna au patruns noi factori de mediu care transforma activitatea simpaticului si suprarenalelor, prevazuta numai pentru cazuri de urgenta, intr-una permanenta, ceea ce nu fusese prevazut.

Factorii acestia sunt urmatorii:

  1. Alimentele preparate din boabe si faina de grau.
  2. Zaharul alb (rafinat).
  3. Laptele pasteurizat, la care reactia in mod normal acida a laptelui vacii sanatoase, a fost transformata in reactie alcalina neprevazuta de natura.
  4. Carnea de vita, ovine si porc, care datorita instalatiilor frigorifice moderne azi poate fi procurata oricand.
  5. Fructele citrice si sucurile lor, prezente peste tot unde ele nu cresc.
  6. Frigul aspru si chiar mai putin aspru.
  7. Munca fizica prelungita peste masura.
  8. Munca intelectuala prelungita peste masura, dat fiind ca e posibila la lumina artificiala.
  9. Agitarile.
  10. Necazurile.
  11. Griji de natura economica.
  12. Fumatul.
  13. Schimbarea vremii.
  14. Bautul apei bogate in calciu.
  15. Alimentele tratate chimic.

Constipatia trecatoare

Constipatia trecatoare se manifesta prin evacuari rare la intervale de cateva zile. Scaunele sunt tari, mult deshidratate. Unele persoane nu se plang de alta tulburare. Altele acuza o stare de indispozitie generala, dureri de cap sau crampe abdominale.

Tratamentul acestei forme de constipatie este simplu. De multe ori ea dispare de la sine, fara vreun tratament special. Functiile intestinului revin la normal o data cu reluarea alimentatiei si a modului obisnuit de viata. Alteori, constipatia este lichidata prin administrarea unui purgativ sau a unui laxativ. Persoanele slabite vor beneficia de practicarea unei clisme evacuatoare.

In cursul bolii ulceroase, constipatia este frecvent semnalata. Ea este considerata de unii ca urmarea unei digestii ultraactive, cu reducerea la minimum a resturilor alimentare. In cazul acesta nu se poate nega insa rolul restrictiei alimentare pe care si-o impun bolnavii de teama durerilor. Constipatia poate fi datorita de multe ori si medicamentelor, in special carbonatului de calciu.

In cadrul constipatiilor de origine medicamentoasa citam pe cea produsa de ingestia de sulfat de bariu cu ocazia unei explorari radiologice a tubului digestiv. Tot aici am putea pomeni constipatia produsa in urma ingestiei unor alimente al caror efect este foarte cunoscut (orez, gutui, afine). In cadrul constipatiei trecatoare intra si cea provocata de existenta unei fisuri anale sau a hemoroizilor. De teama durerilor, bolnavii evita sa se duca la scaun.

Hipertensiunea arteriala

Putine probleme sunt mai importate decat tratarea hipertensiunii arteriale. Este o stare pe cat de frecventa, pe atat de serioasa, intre tensiunea arteriala si adaptarea la mediu a individului exista aproape sigur o relatie.

Cata vreme individul are reactii bune la cerintele mediului. el duce o viata intensa, plina de succese si de perspective. Cand mediul il suprasolicita, iar individul nu reuseste sa se adapteze, mecanismul organismului sau se dezechilibreaza; in acest caz, unul din simptomele clare il poate constitui tensiunea arteriala.

Hipertensiunea arteriala ca problema a sanatatii devine din ce in ce mai importanta, deoarece constituie un factor asociat cu aprox. trei sferturi din decesurile provocate anual de bolile de inima si de rinichi. Se pune insa intrebarea daca hipertensiunea arteriala este o boala sau un simptom. Iata o problema mult discutata. De regula, cand cunoastem cauza starii clinice, consideram hipertensiunea arteriala drept simptom; cand nu cunoastem aceasta cauza, ea este considerata ca boala.

Mecanismele de imbolnavire a bronhiilor

Bronsita este o afectiune cu caracter inflamator a arborelui bronsic. Aceasta boala constituie un capitol important al patologiei aparatului respirator, atat prin frecventa ei, cat si prin consecintele anatomice si functionale pe care poate sa le determine.

Desi bronhiile sunt un organ intern (intratoracic), gratie lumenului lor si deci structurii tubulare, ele sunt totusi in directa legatura cu lumea exterioara, cu atmosfera. Bronhiile sunt de aceea accesibile si expuse tuturor noxelor (elemente daunatoare) posibile, enuntate in capitolul anterior; in consecinta, sunt supuse actiunii variate a acestora.

Sistemul de tuburi continue din care este alcatuit arborele bronsic este prielnic circulatiei largi a acestor noxe. Miscarea aerului prin conductele bronsice, cu ocazia inspiratiei si expiratiei, este mecanismul principal prin care particule de orice natura sunt aduse din afara, sunt purtate de-a lungul intregului arbore bronsic si sunt eliminate din aparatul respirator.

Infectia – inflamatia mucoasei bronsice poate sa apara ca o reactie de aparare la agresiunea directa a microbilor asupra mucoasei in care se cuibaresc. Inflamatia poate sa mai survina si in urma cresterii virulentei microbilor saprofiti din caile respiratorii. Acestia devin agresivi intr-un organism a carui putere de aparare impotriva mrcrobilor scade si la care frigul, praful sau eforturile duc la congestionarea mucoasei bronsice, favorizind fixarea si dezvoltarea microbilor.

In afara de aceasta, vecinatatea nemijlocita a bronhiilor cu traheea, inspre partea superioara si prin ea cu laringele, faringele, nasul si gura), si cu tesutul pulmonar inspre periferie, face ca orice suferinta a acestor organe sa aiba rasunet si asupra bronhiei. Aceasta va participa prin imbolnavire la randul ei, manifestand simptome corespunzatoare de bronsita. Aceasta se intampla in cazul bronsitelor care practic nu lipsesc in bolile contagioase, ca pojarul, gripa, tusea convulsiva, difteria, in care tot aparatul respirator ia parte, mai mult sau mai putin, la manifestarile acestor boli.