ProNat

Pulbere laxativ-purgativa

Formula: coaja de crusin – frunze de frasin – radacina de cicoare – radacina de lemn-dulce -fenicul

Are o compozitie asemanotoare si acelasi efect ca ceaiul laxativ. Fata de ceaiul laxativ are avantajul ca se poate lua direct, amestecat in putina apa.

Fructele de fenicul dau un gust placut preparatului si ajuta la combaterea gazelor, iar cicoarea mareste secretia biliara, favorizand astfel functiile digestive.

Actiunea acestor plante este completata de radacina de lemn-dulce. Dozele se maresc sau se micsoreaza in functie de efectul laxativ produs

Ceai laxativ – remediu impotriva hemoroizilor

Formula: coaja de crusin – flori de coada-soricelului

Alimentatia neregulata si uniforma duce la constipatii cronice, care sunt de cele mai multe ori cauza formarii hemoroizilor. Vindecarea lor depinde in mare masura de buna functionare a intestinului. Pe langa igiena locala si tratamentul medical se recomanda a se face o cura cu ceai laxativ-antihemoroidal.

Acest ceai regleaza functiile intestinului prin coaja de crusin, care are un efect laxativ.

Florile de coada-soricelului au proprietati antiseptice si hemostatice, ajutand prin aceasta la oprirea hemoragiilor provocate prin ruperea vaselor de sange in timpul scaunului. In acelasi timp principiile active din aceasta planta au si o actiune calmanta asupra durerilor provocate de hemoroizi.

Baia de aburi

Baia de aburi intinereste aspectul pielii si o improspateaza. Ajuta la inlaturarea oboselii si a stresului.

Baile de aburi se pot realiza cu ajutorul folosirii uleiurilor din petale de trandafir, lamaie, musetel, lavanda sau lemn de santal. Trebuie sa stiut ca este important ca uleiurile naturale si sa nu fie folosite intr-o cantitate foarte mare, pentru ca ar putea produce iritatii.

Pentru baia de aburi este nevoie de un prosop mare si un vas. In acest vas se toarna doi litri de apa clocotita si doua picaturi de ulei. Se acopera capul cu prosopul si se aplica o crema de fata in jurul ochilor. Se apleaca capul deasupra bolului dar la o distanta nu mai mare de 30 – 45 cm de vasul cu apa. Se sta aproximativ un sfert de ora deasupra vasului cu aburi dupa care se clateste fata cu apa.

Este recomandabil ca baile de aburi sa se realizeze o data pe saptamana pentru cei cu ten normal, timp de aproximativ 7 minute, iar pentru cei cu ten gras se poate realiza de 3 ori pe saptamana, aproximativ cate 12 minute. Pentru cei cu un ten mixt se pot face o data la 2 saptamani si sa dureze aproximativ 10 minute.

Sirop din muguri de pin – tratament pentru tuse

Din mugurii de pin se poate prepara un sirop foarte eficient in tratarea tusei, dupa urmatoarea formula: se zdrobesc 100 g muguri, peste care se toarna 100 ml alcool de 60 de grade. Se lasa la macerat, intr-un vas acoperit, timp de 12 ore, agitand din cand in cand. Se toarna apoi jumatate de litru apa clocotita, iar dupa sase ore se strecoara printr-o panza deasa. Se adauga 600 gr zahar, se dizolva la cald pe baia de apa, se filtreaza printr-o panza, se completeaza cu apa pana la un litru si se pastreaza in sticle de capacitate mica. Copii vor lua trei lingurite pe zi, iar adultii trei linguri.

Extern, mugurii de pin se folosesc pentru bai cu actiune antiseptica si cicatrizanta. Mugurii de pin intra in compozitia cealului antibronsitic si aromatizantului pentru bai.

Pinul – remediu pentru afectiunile respiratorii

Denumirea oficiala: Pinus montana Mill. Pinus silvestris L. (Fam. Pinaceae)

Pinul creste alaturi de brad si molid si i se mai spune chifar, luciu si zetin. Pinus montana numit jneapan sau jep creste in golurile alpine.

De la pin se folosesc mugurii -Turiones Pini – care contin ulei volatil, rezine, datorita carora au un efect balsamic in inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse si bronsite. Ceaiul de muguri de pin are si actiune diuretica, recomandandu-se in pielite, cistite si uretrite.

Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de muguri care se oparesc cu 250 ml de apa. Dupa 15 minute, se strecoara lichidul si se indulceste cu miere de albine sau cu zahar. Se beau doua-trei ceaiuri caldute pe zi.

Papadia – remediu pentru obezitate

Denumire stiintifica: Taraxacum officinale Web. (Fam. Compositae)

De la papadie care in unele locuri i se mai spune papa-lunga sau parasita-gainilor se folosesc atat frunzele – Folium Taraxaci – cat si radacinile – Radix Taraxaci care contin un principiu activ amar (taraxacina). In afara de acesta, frunzele mai contin proteine, glucide, vitaminele A, B, C. si D, iar radacinile inulina, rezine, tanin, vitamine, sterol, colina, acid cafeic etc.

Papadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular. Astfel, ceaiul de papadie se recomanda in obezitate (ingrasare peste masura), in boli de ficat, marind secretia biliara, normalizeaza circulatia sangelui, mareste pofta de mancare la convalescenti, are actiune diuretica, sporind cantitatea de urina in 24 ore. Prin diureza pe care o produce, face ca toxinele din corp sa se elimine si ajuta indirect in eczeme si alte boli de piele, in guta, rcumatism si ateroscleroza.

Ceaiul se prepara prin infuzie sau decoctie, dintr-o lingurita-doua de drog maruntit cu 250 ml de apa. In cursul unei zile se beau doua-trei ceaiuri.

Frunzele tinere se consuma sub forma de salata, facand parte din cura de primavara. Papadia intra in compozitia ceaiurilor depurativ, dietetic, gastric si hepatic.

Patlagina – expectorant, emolient si hemostatic

Plantago lanceolata L., Plantago major L., Plantago media L. (Fam. Plantaginaceae)

Patlagina, numita popular si platagina, limba-oii sau mama-ploii, creste pretutindeni in tara noastra.

Frunzele acestei plante – Folium Plantaginis – au proprietati expectorante, emoliente, hemostatice si usor astringente, datorita mucilagiilor, vitaminei K, taninului si unui glicozid (aucubina). Ele fluidifica secretiile bronhice, ajutand la eliminarea lor. Au in acelasi timp si o actiune de calmare a tusei si astmei. Taninul imprima paltaginei o actiune antidiareica.

Cercetari mai noi au aratat ca patlagina are proprietati utile in tratamentul ulcerului stomacal, avand o actiune cicatrizanta si fitoncilda. Vitamina K aflata in frunze le imprima proprietati hernostatice (de a opri hemoragiile).

Rezultate bune au fost obtinute si in ateroscleroza, preparalele de patlagina avand insusirea de a preveni cresterea colesterolului si a micsora tensiunea arteriala.

Ceaiul trebuie preparat dintr-o lingura de frunze cu o ceasca de apa fiarta. Dupa un sfert de ora, ceaiul se strecoara si se indulceste cu miere si se bea cate o lingura la 2-3 ore.

In ulcerul stomacal, se recomanda de doua-trei ori pe zi cate o jumatate gram de praf de patlagina (doua-trei varfuri de cutit) sau cate o lingura la doua-trei ore din infuzia preparata din 10 g frunze cu 200 ml de apa.

Extern, se foloseste sub forma de bai in tratamentul ulcerului varicos, ulceratii ale pielii, in conjuntivita, blefarita, iar lsub forma de gargara, in laringite, traheite si in diferite afectiuni ale gurii.

Merisorul – antiseptic si diuretic

Merisorul creste prin padurile umbroase si umede din regiunea alpina. Datorita fructelor sale rosii, poporul ii mai spune si cocazar-de-munte, smardar.

In medicina se folosesc frunzele – Folium Vitis idaeae – pentru actiunea lor antiseptica, in tratarea bolilor de rinichi si inflamatiilor vezicii urinare datorita cantitatii apreciabile de arbutina, care in organism se scindeaza in hidrochinona si derivati flavonici. Pentru aceleasi motive se recomanda in guta si reumatism.

Frunzele de merisor intra in compozitia ceaiului diuretic. Nu se recomanda in timpul sarcinii. Fructele contin acid citric, malic, benzoic, zaharuri, tanin, vitaminele A, C, un glicozid vacciniin si se recomanda in diaree.

Remediu naturist pentru durerile in gat

durere in gat

Metoda cea mai obisnuita pe care o foloseste medicina populara pentru tratarea durerilor de gat este gargara cu o solutie de otet de mere: o lingurita la un pahar cu apa. Din aceasta solutie se ia din ora in ora cate o gura, cu care se face gargara si apoi se inghite. Solutia folosita pentru gargara este inghitita, pentru ca, conform medicinei populare, in acest fel sunt atinse toate partile profunde ale gatului, ceea ce prin simpla gargara nu se intampla intotdeauna. Pe masura ce jena din gat cedeaza, gargarele pot fi facute la intervale mai mari.

Acest tratament poate vindeca o afectiune streptococica a gatului in 24 ore. De regula pacientul se insanatosea inainte de a fi primit de la laborator raportul indicand prezenta de streptococi in cultura luata din gat si trimisa spre analiza. In cazul aparitiei unei membrane pe amigdale, aceasta dispare in interval de 12 ore.

Continutul de minerale al mierii de albine

miereTinand seama de faptul ca organismul are nevoie de minerale pentru a sustine si intretine sanatatea, sa examinam continutul de minerale al mierii.

In miere se gaseste fier, cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, aluminiu si magneziu. Toate provin din solul in care cresc plantele; prin vasele acestora, ele trec in nectar -substanta de baza pentru albine in producerea mierii. Este asadar firesc ca mineralele din miere sa varieze in functie de nectar, adica in ultima analiza de resursele minerale ale solului pe care creste flora respectiva.

Pana nu de mult, personalitati cu autoritate in materie de alimentatie au desconsiderat mineralele continute de miere pe motiv ca acestea se afla in cantitati prea mici pentru a prezenta importanta. Acum insa se stie ca numeroase minerale sunt necesare organismului uman in foarte mici cantitati, dar acestea ii sunt suficiente pentru a-i asigura echilibrul mineral. Ori, mierea le contine in cantitati aproape corespunzatoare pentru a satisface nevoile unui individ normal.