cicatrizant

Sirop din muguri de pin – tratament pentru tuse

May 2nd, 2010 Teodor

Din mugurii de pin se poate prepara un sirop foarte eficient in tratarea tusei, dupa urmatoarea formula: se zdrobesc 100 g muguri, peste care se toarna 100 ml alcool de 60 de grade. Se lasa la macerat, intr-un vas acoperit, timp de 12 ore, agitand din cand in cand. Se toarna apoi jumatate de litru apa clocotita, iar dupa sase ore se strecoara printr-o panza deasa. Se adauga 600 gr zahar, se dizolva la cald pe baia de apa, se filtreaza printr-o panza, se completeaza cu apa pana la un litru si se pastreaza in sticle de capacitate mica. Copii vor lua trei lingurite pe zi, iar adultii trei linguri.

Extern, mugurii de pin se folosesc pentru bai cu actiune antiseptica si cicatrizanta. Mugurii de pin intra in compozitia cealului antibronsitic si aromatizantului pentru bai.

Categorie Afectiuni respiratorii, Siropuri Tags: , 0 comentarii »

Ghimpele (holera)

December 6th, 2009 Teodor

Ghimpele este o planta anuala cu radacina pivotanta, tulpina de 20-80 cm inaltime, ramificata de la baza, galbena, pubescenta, frunzele trilobate, ovat lanceolate sau rombice, cu margini intregi sau dintate. In scopuri medicinale se utilizeaza organele aeriene.

Compozitia chimica: principalii componenti chimici identificati in aceasta specie sunt: acizi organic, fenoli, steroli, taninuri catechinice, saponine triterpenice, flavone.

Actiune terapeutica : extractele au actiune antidiabetica, diuretic, sedativa, antitumorala, cicatrizanta si dezinfectanta.

Holera (ghimpele) se utilizeaza pentru tratarea afectiunilor cailor urinare si sub forma de decoct, a adenomului de prostata. In medicina, umana, populara se foloseste partea aeriana a plantei pentru tratarea turbarii, hipertiroidismului, diareei, prostatei si litiazei renala.

Denumiri populare: asprica, corneci, cornuta, dracila, ganofer, ghimpe, lipici, palamida, scai, spin alb,volbura mica.

Categorie Plante medicinale Tags: , 0 comentarii »

Bradul alb

December 4th, 2009 Teodor

Bradul alb este intalnit frecvent din subetajul fagului pana in etajul boreal formand paduri curate numite bradete sau, frecvent, in amestec cu fagul si/sau molidul. De la bradul alb se utilizeaza in scop medicinal muguri foliari, frunze proaspete si ramuri din care se extrage uleiul volatil, si rasina proaspata din trunchiul arborilor.

Compozitia chimica: mugurii si frunzele contin uleiuri volatile , rezine, clorofila si caroteni.

Actiune terapeutica:

  • Uleiul volatil: antiinflamatoare, antiseptica, expectoranta – pe mucoasele arborelui respirator, rubefianta – aplicat pe piele. Camfenul, limonenul li alfa-pinenul imprima un puternic efect expectorant cand uleiul este administrat sub forma de inhalatie.
  • Rezinele: antiseptica, cicatrizanta, rubefianta.

Planta se utilizeaza in tratarea unor afectiuni respiratorii (raceli si gripe), infectii ale tractului urinar (cistite, calculoza renala) – administrare interna; afectiuni locomotorii (artroze, reumatism) si neuronale (nevralgii) – uz extern.

Contraindicatii: astm bronsic, spasm bronsic, alte boli bronhice constructive, tuse convulsiva; afectiuni dermice pe suprafete mari (psoriazis). Aplicarea de ulei volatil pe intreg corpul sau baile cu ulei volatil sunt contraindicate sau se fac sub directa supraveghere a medicului in maladii infectioase severe, insuficienta cardiaca ori hipertensiune.

Precautii si reactii adverse: hematurie la administrare indelungata (ca urmare a hiperemiei nefronilor).

Forme farmaceutice: ulei volatil sau oleosol (solutie 2 – 10 % in ulei de floarea soarelui) – pentru uz intern si inhalatii; lotiuni si unguente – pentru uz extern. Uleiul volatil se utilizeaza pentru desinfectia spatiilor inchise si pentru aromatizarea bauturilor.

Aspect: arbore cu inaltimea pana la 50 m; scoarta este neteda, cenusie; ramurile secundare sunt orizontale; mugurii nerasinosi apar pe lastari scurt si dens parosi; acele cu virful stirbit, turtite, cu doua dungi late albe-albastrui pe dos sunt orientate pe doua siruri iar la cadere lasa o cicatrice rotunda, neteda pe ramura; conurile femele stau drept pe ramura, sunt brun-verzui la inceput si brune mai tarziu; la maturitate solzii (formati din carpele ingustate la baza insotite de bractee liniare, latite la varf) cad, axa conului ramanand pe ramura; samanta nearipata este diseminata in mai-iunie.

Categorie Plante medicinale Tags: 0 comentarii »